Procurorul general cere măsuri urgente după decizia ÎCCJ privind șoferii drogați: „Vrem să evităm cazuri absolut dramatice cum a fost 2 Mai”
0Procurorul general al României, Alex Florența, cere de urgență o iniţiativă legislativă pentru modificarea articolului 336 din Codul Penal astfel încât sintagma „persoană aflată sub influența unor substanțe psihoactive” să fie înlocuită cu „depistată cu substanțe psihoactive în sânge”.
Potrivit procurorului, decizia ÎCCJ de luni, 27 ianaurie, care stabilește că nu este suficientă constatarea prezenței în corp a unei substanțe psihoactive, ci trebuie demonstrat că șoferului i-a fost afectată capacitatea de a conduce, poate duce la „tergiversarea anchetelor cu 1-2 ani”, timp în care suspecții pot continua să conducă.
„Sub avalanşa unor astfel de solicitări de expertize e posibil ca o expertiză de acest tip să dureze între 1 şi 2 ani de zile. În acest interval de timp, acel şofer care a fost depistat, i s-au stabilit pe baza unor probe legale în sânge o anumită concentraţie a acestor substanţe psihoactive, va trebui lăsat în continuare să conducă până când o astfel de expertiză va fi făcută şi va atesta că, da, a avut sau nu aptitudinea de a-i afecta abilităţile de şofer şi, implicit, reprezintă infracţiune”, a explicat Florența.
Procurorul general consideră că modificarea textului articolului din Codul Penal va opri „dezbateri suplimentare legate dacă concentraţia de substanţă din sânge mai are sau nu şi aptitudinea de a influenţa condusul”.
„Vrem să avem mai multă siguranţă pe străzi, vrem să evităm cazuri absolut dramatice cum a fost cazul 2 Mai, atunci cu certitudine avem nevoie de o astfel de legiferare”, a adăugat Alex Florența.
Așa cum „Adevărul” a relatat, Înalta Curte a emis o decizie prin care a admis două sesizări formulate în două dosare de către Curtea de Apel Brașov și Curtea de Apel Cluj, sesizări prin care se solicita pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea mai multor chestiuni de drept.
Concret, cele două instanțe au cerut să se stabilească dacă în cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa drogurilor, pentru realizarea cerinţei esenţiale preexistente ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive este suficient să se constate prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, indiferent de concentraţia acesteia, influenţa asupra capacităţii de a conduce fiind prezumată absolut ori dacă această prezumţie este una relativă, putând fi combătută prin mijloace de probă ştiinţifice potrivit cărora, în ciuda prezenţei substanţelor psihoactive într-o concentraţie minimală, persoana nu se află sub influenţa substanţelor psihoactive, cu afectarea capacităţii de a conduce autovehicule pe drumurile publice.
Magistrații de la cele două instanțe din țară au mai dorit să se stipuleze dacă dispoziţia „aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive”, din cuprinsul infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal se referă la o persoană care a consumat substanţe psihoactive sau la o persoană a cărei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere) este alterată în urma consumului de substanţe psihoactive.
Iar Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că pentru a se stabili că un șofer este sub influența drogurilor sunt necesare două lucruri: constatarea prezenței drogului/drogurilor în probele biologice, dar și constatarea că respectul drog determină afectarea capacității de a șofa.
„În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei”, spun judecătorii Înaltei Curți.
Decizia magistraților devine obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, stabilind astfel o practică unitară în cazul tuturor șoferilor prinși drogați la volan.